la-Calarasi.ro
Fondat
2012 |
Site
dedicat informarii calarasenilor.
|
Acasa | Social | Politic | Economic | Legislatie | Sanatate | Medicina | Sport | Divertisment | Anunturi | Utile | Forum | Mall | Contact
Municipiul Oltenița
Agerpres
Oltenița, municipiu în județul
Călărași, port fluvial, este situată pe malul stâng al Dunării, în Lunca
Dunării, în aval de confluența fluviului cu râul Argeș, la 5-15 m altitudine, la
60 km sud-est de București.
În perimetrul orașului Oltenița,
la cca 3 km est de centru, pe movila Gumelnița, au fost descoperite în 1925 și
1960 vestigiile unei mari așezări eneolitice (mileniul IV î.Hr.), aparținând
Culturii Gumelnița, extinsă pe cca 2 ha, cu mai multe niveluri de locuire.
Principala caracteristică a culturii Gumelnița este dată de vasele ceramice cu
forme specifice (vase înalte cu gât dublu, castroane tronconice cu buza înaltă,
străchini larg deschise cu buza întoarsă spre interior, vase de provizii cu corp
cilindric și fund tronconic etc.) modelate cu mâna, arse, decorate cu motive
spiralice-meandrice, realizate prin incizie sau excizie și pictate (cu alb, roșu
sau grafit), sau cu brâuri în relief, alveolare. Bine reprezentate sunt și
plastica antropomorfă (figurine feminine sau perechi, din teracotă, idoli,
figurine cu vas pe cap) și cea zoomorfă (bovine, păsări etc.).
Se presupune că în timpul
Imperiului Roman cetatea numită Daphne se afla pe teritoriul actual al orașului
Oltenița. În timpul împăratului Constantin cel Mare (337-377) aceasta s-a numit
Constantiana Daphne și avea rol în întărirea limesului dunărean. Așezarea Daphne
este menționată de către Procopius. Săpăturile arheologice din arealul orașului
au mai scos la iveală obiecte de podoabă, tezaure ș.a. datând din Evul Mediu.
Localitatea Oltenița apare
consemnată documentar, prima oară, într-un act emis de domnul Țării Românești
Neagoe Basarab (1512-1521) la 13 aprilie 1515, apoi și într-un hrisov emis de
domnul Radu de la Afumați (1522-1529) la 1 iunie 1526. Ea apare, de asemenea,
notată pe prima hartă a Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin
Cantacuzino.
Oltenița a fost martora a
numeroase războaie și lupte duse pe aceste meleaguri în Evul Mediu și în epoca
modernă, precum cele purtate de voievodul Mihai Viteazul (1593-1601), în
1594—1595, împotriva cetăților turcești din dreapta Dunării, sau luptele dintre
austrieci și turci.
Datorită poziției sale geografice
și beneficiind de un pământ fertil, vegetație bogată, faună diversă, climă
temperată etc. și fiind un vad bun de trecere peste Dunăre, cap de pod și loc de
depozitare de grâne, vamă, punct de carantină și graniță, Oltenița și-a dobândit
un important rol economico-social, lucru ce a determinat fondarea la 23 aprilie
1853 a orașului Oltenița.
În timpul Războiului de
Independență a României (1877-1878), după ce la 12/24 aprilie 1877 Rusia a
declarat război Turciei, mai multe orașe de pe malul românesc, între care și
Oltenița, au fost bombardate de către turci. Pe teritoriul orașului s-au
desfășurat lupte și în timpul celor două Războaie Mondiale.
În 1950, Oltenița a căpătat
statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București,
statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului
Ilfov (reînființat). În 1981, cu ocazia unei reorganizări administrative
regionale, orașul a fost transferat la județul Călărași. Orașul a primit statut
de municipiu în 1997. La recensământul populației efectuat în 2011 municipiul
Oltenița număra 24.822 de locuitori.
Dintre obiectivele de interes
cultural și turistic sunt de amintit cele câteva situri arheologice
(''Gumelnița'', aflat la 3 km de oraș, situl de la ''Valea Mare'' și cel de la
''Coada Lupului'', cu așezări din perioada La Tene, situl de la ''Renie'', cu
urmele unei așezări eneolitice atribuită culturii Cernavodă I), Muzeul de
arheologie și istorie (unde sunt expuse unelte din piatră și os, ceramică,
figurine aparținând culturii Gumelnița), biserica având hramul ''Sfântul
Nicolae'' (1855), Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1930,
Turnul de apă (începutul secolului al XX-lea); Hotelul Victoria (1900) ș.a.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.
laAnunt.ro |eMedic.ro | LaMedic.ro | laExecutareSilita.ro | laHotel.ro | laZiar.ro | la-Facultate.ro | la-Firma.ro | la-Mall.ro | la-Masa.ro | la-Televizor.ro | Spune-ti parerea.ro
la-Romania.ro | la-AlbaIulia.ro | la-Alexandria.ro | la-Arad.ro | la-Bacau.ro | la-BaiaMare.ro | la-Balti.ro | la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro | la-Botosani.ro | la-Braila.ro | la-Brasov.ro | la-Bucuresti.ro | la-Buzau.ro | la-Chisinau.ro | la-ClujNapoca.ro | la-Constanta.ro | la-Craiova.ro | la-Deva.ro | la-DrobetaTurnuSeverin.ro | la-Focsani.ro | la-Galati.ro | la-Giurgiu.ro | la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro | la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro | la-Onesti.ro | la-Oradea.ro | la-PiatraNeamt.ro | la-Pitesti.ro | la-Ploiesti.ro | la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro | la-Resita.ro | la-Roman.ro | la-SatuMare.ro | la-SfantuGheorghe.ro | la-Sibiu.ro | la-Slatina.ro | la-Slobozia.ro | la-Suceava.ro | la-Targoviste.ro | la-TarguJiu.ro | la-TarguMures.ro | la-Timisoara.ro | la-Tulcea.ro | la-Turda.ro | la-Vaslui.ro | la-Zalau.ro
eSante.ro | Journaux.ro | laTele.ro | Magasins.ro | Medecin.ro | Universites.ro
©2014