la-Calarasi.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii calarasenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Municipiul Oltenița

Agerpres

 

Oltenița, municipiu în județul Călărași, port fluvial, este situată pe malul stâng al Dunării, în Lunca Dunării, în aval de confluența fluviului cu râul Argeș, la 5-15 m altitudine, la 60 km sud-est de București.

În perimetrul orașului Oltenița, la cca 3 km est de centru, pe movila Gumelnița, au fost descoperite în 1925 și 1960 vestigiile unei mari așezări eneolitice (mileniul IV î.Hr.), aparținând Culturii Gumelnița, extinsă pe cca 2 ha, cu mai multe niveluri de locuire. Principala caracteristică a culturii Gumelnița este dată de vasele ceramice cu forme specifice (vase înalte cu gât dublu, castroane tronconice cu buza înaltă, străchini larg deschise cu buza întoarsă spre interior, vase de provizii cu corp cilindric și fund tronconic etc.) modelate cu mâna, arse, decorate cu motive spiralice-meandrice, realizate prin incizie sau excizie și pictate (cu alb, roșu sau grafit), sau cu brâuri în relief, alveolare. Bine reprezentate sunt și plastica antropomorfă (figurine feminine sau perechi, din teracotă, idoli, figurine cu vas pe cap) și cea zoomorfă (bovine, păsări etc.).

Se presupune că în timpul Imperiului Roman cetatea numită Daphne se afla pe teritoriul actual al orașului Oltenița. În timpul împăratului Constantin cel Mare (337-377) aceasta s-a numit Constantiana Daphne și avea rol în întărirea limesului dunărean. Așezarea Daphne este menționată de către Procopius. Săpăturile arheologice din arealul orașului au mai scos la iveală obiecte de podoabă, tezaure ș.a. datând din Evul Mediu.

Localitatea Oltenița apare consemnată documentar, prima oară, într-un act emis de domnul Țării Românești Neagoe Basarab (1512-1521) la 13 aprilie 1515, apoi și într-un hrisov emis de domnul Radu de la Afumați (1522-1529) la 1 iunie 1526. Ea apare, de asemenea, notată pe prima hartă a Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino.

Oltenița a fost martora a numeroase războaie și lupte duse pe aceste meleaguri în Evul Mediu și în epoca modernă, precum cele purtate de voievodul Mihai Viteazul (1593-1601), în 1594—1595, împotriva cetăților turcești din dreapta Dunării, sau luptele dintre austrieci și turci.

Datorită poziției sale geografice și beneficiind de un pământ fertil, vegetație bogată, faună diversă, climă temperată etc. și fiind un vad bun de trecere peste Dunăre, cap de pod și loc de depozitare de grâne, vamă, punct de carantină și graniță, Oltenița și-a dobândit un important rol economico-social, lucru ce a determinat fondarea la 23 aprilie 1853 a orașului Oltenița.

În timpul Războiului de Independență a României (1877-1878), după ce la 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Turciei, mai multe orașe de pe malul românesc, între care și Oltenița, au fost bombardate de către turci. Pe teritoriul orașului s-au desfășurat lupte și în timpul celor două Războaie Mondiale.

În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat). În 1981, cu ocazia unei reorganizări administrative regionale, orașul a fost transferat la județul Călărași. Orașul a primit statut de municipiu în 1997. La recensământul populației efectuat în 2011 municipiul Oltenița număra 24.822 de locuitori.

Dintre obiectivele de interes cultural și turistic sunt de amintit cele câteva situri arheologice (''Gumelnița'', aflat la 3 km de oraș, situl de la ''Valea Mare'' și cel de la ''Coada Lupului'', cu așezări din perioada La Tene, situl de la ''Renie'', cu urmele unei așezări eneolitice atribuită culturii Cernavodă I), Muzeul de arheologie și istorie (unde sunt expuse unelte din piatră și os, ceramică, figurine aparținând culturii Gumelnița), biserica având hramul ''Sfântul Nicolae'' (1855), Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial, ridicat în 1930, Turnul de apă (începutul secolului al XX-lea); Hotelul Victoria (1900) ș.a.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014